Istoria condimentelor

 

Lumea condimentelor

Sofranul, vanilia, nucsoara si alte condimente exotice valorau, in trecut, greutatea lor in aur si din acest motiv, conducatorii acelor vremuri au dus nenumarare lupte pentru gasirea celor mai bune rute si celui mai bun furnizor de mirodenii. Altii si-au riscat viata pentru transportul ilegal de condimente. Existe nenumarate povestiri centrate in jurul superstitiilor utilizarii plantelor. Se presupunea ca acestea aduc noroc in dragoste sau vindecare grabnica celui care le utiliza.

 

In prezent este mult mai accesibila ca in trecut utilizarea exoticelor mirodenii , a semintelor si a batoanelor in preparatele noastre culinare. In cazul unei utilizari incorecte  a acestora, doar papillele noastre vor avea de suferit. Din fericire, oricine doreste sa se informeze, se poate specializa in bunele practici privint utilzarea corecta a acestora. In acest sens, puteteti folosi cu succes si ABC-ul condimentelor de la Kotányi.

Cu mult timp in urma

Cu secole in urma, comertul cu condimente a jucat un rol important. Detinerea mirodeniilor insemna putere si bogatie. Multe dintre pretioasele condimente veneau din India, China si Indonezia. In Evul Mediu, comertul cu mirodenii a fost controlat in principal de Imperiul Otoman. Deoarece marinarii se saturasera sa plateasca preturi excesive pentru piper, scortisoara sau ghimbir, acestia au cautat solutii pentru a aduce  direct din India condimentele dorite si astfel sa sparga monopolul otoman.

 

Mii de ani de istorie a condimentelor

Condimentele au fost folosite inca din perioada neolitica: chimenul era o mirodenie ce se gasea in nenumarate gospodarii din acea vreme. Vechii egipteni foloseau ceapa, usturoiul, ienuparul si chimenul inca de acum 4.000- 5.000 de ani, dar doar in scop terapeutic sau pentru frumusete. Aceste mirodenii mai sunt amintite si in Mesopotamia. In China, in urma cu 3.000- 4.000 de ani, se utilizau stele de anason, sofranul si ghimbirul. 

Folosofii si medicii utilizau inca de acum 2.500 de ani verdeturile si mirodeniile, dar, in acele timpuri, acestea erau folosite, in principal, in scop terapeutic. Din campaniile sale in Persia si India, Alexandru cel Mare a adus in Europa piperul si scortisoara, iar pentru greci, utilizarea mirodeniilor era un semn de prosperitate.
Acum 2000 de ani, romanii au inceput sa-si cultive singuri verdeturile si condimentele. In urma campaniilor sale, Iulius Cezar a inceput sa aduca mirodenii si astfel sa sparga monopolul arab.

In sec VIII- IX d.Hr., calugarii benedictini au adus in Europa de vest si Europa Centrala mirodenii și plante aromatice de peste Alpi. In secolul XII, o figura importanta a fost stareta Hildegard von Bingen care a avut o influenta semnificativa  in stimularea  cultivarii mirodeniilor si a verdeturilor, mai ales deoarece a combinat cunostintele traditionale transmise de la greci si romani, cu medicina populara si astfel acestea au devenit mult mai accesibile populatiei.

In secolul al XII-lea negustorul venetian Marco Polo a fost primul european care a intalnit, in cursele sale, nucsoara si cuisoarele si care a descoperit piperul, ghimbirul si scortisoara pe coasta Malabar. La acea vreme, condimentele erau la fel de scumpe ca aurul. La sfarsitul secolului al XV-lea, Cristofor Columb nu a reusit sa gaseasca celebrele condimente indiene in America. Cu toate acestea, medicul navei lui, Diego Chanca adus ardeii iuti in Europa. In timp ce Cristofor Columb descoperea  America, in 1498 exploratorul portughez Vasco da Gama a navigat la Calcuta si a reusit spargerea monopolului comercial al otomanilor. Astfel, a devenit cunscuta o noua ruta maritima spre India, iar monopolul venetian a luat sfarsit, in cele din urma.

 

La inceputul secolului al XVI-lea, Hernán Cortés a adus inapoi boabele de cacao din America, unde a si descoperit pastaile de vanilie care erau folosite pentru a adauga aroma la cacao in Mexic. Pentru a mentine preturile ridicate, la  acea vreme, portughezii au distrus plantatii intregi de condimente. La sfarsitul  secolului al XVI-lea, suprematia  olandeza si spaniola asupra comertului condimente a inceput sa fie atacate de catre portughezi. Francisco Hernandez de Toledo a calatorit in  Mexic, in numele regelui Filip al II-lea si a gasit un ardei special pe care el l-a  numit "piper tabasci"- dupa provincia mexicana Tabasco.

La inceputul secolului al XVII-lea, olandezii au reusit inlaturarea portughezilor din comertul mondial. In Ceylon au emis o lege privind plantarea controlata a copacilor  de scortisoara si nucsoara. Oricine ignora aceasta lege risca pedeapsa cu moartea. Dupa un interval scurt de timp, britaniicii au ajuns in India si au inceput o noua era a monopolului. In 1770, in scopul de a sparge monopolul, Pierre Poivre, guvernatorul francez al Mauritius, a adus  copaci de nucsoara din Moluccas (in Indoneziana Islanda Group). Tot in acesta perioada, francezii au reusit sa  extinda cultivarea de cuisoare catre alte insule,  crescand astfel productia mondiala. Optimizarea conditiilor in care se realiza  comertul cu mirodenii, prin liberul acces la toate pietele de desfacere, preturile condimentelor a scazut, acestea devenind accesibile tuturor.